Iana Matei, femeia care salvează tinere românce din mâinile traficanților de oameni

„Ţările din Europa de Est au devenit principalele exportatoare de fete în Uniunea Europeană. Conform puţinelor studii pe care le avem,

în prezent 300.000 de femei se prostituează în Vest. Cât despre numărul celor care sunt vândute…

Toate acestea se petrec sub ochii noştri, pe străzile noastre, în barurile noastre, în parcările oraşelor noastre.

Oficial, autorităţile, reprezentanţii legii, politicienii se plâng. În realitate, procesele intentate traficanţilor de persoane sunt rarisime.

Îmi dedic viaţa tuturor acestor fete care au cunoscut infernul, pentru a le asigura un loc unde să se refugieze dacă reuşesc să fugă.

Dacă noi nu le ajutăm, atunci cine?”

Chiar dacă activitatea sa este în mare parte în România și, prin organizația fondată de ea,

„Reaching Out Romania” din Pitești, se ocupă cu salvarea tinerelor românce forțate să se prostitueze ,

Iana Matei este cunoscută și apreciată mai mult în afara României decât în țara noastră.

În anul 2006 a fost declarată „Eroul Anului (Hero of the Year)” de către Departamentul de Stat al SUA, în 2007 a primit „

Premiul pentru Abolirea Sclaviei (Aboliţionist Award)” de la Camera Lorzilor din Anglia iar în anul 2010 a fost declarată 

„Europeanul anului” de către prestigioasa revistă „Reader’s Digest”, pentru a enumera doar câteva dintre aprecierile primite.

Activitatea sa a fost recunoscută, de asemenea, și de publicații renumite precum New York Times și de alte publicații internaționale de renume.

În ciuda faptului că a fost premiată și felicitată de mulți diplomați străini pentru eforturile sale de a ajuta acești tineri exploatați,

mulți români care au ajuns să cunoască povestea Ianei nu înțeleg de ce face asta și consideră că aceste victime au soarta pe care și-o merită.

Mai rău, mulți consideră că victimele intră din propria inițiativă în acest „circuit” al traficului cu ființe umane și consideră că viața și talentul Ianei sunt irosite.

Povestea Ianei este una specială. Născută în 1959, în localitatea Orăștie,

Iana a trăit până la Revoluție în Pitești, unde a deschis și primul centru și adăpost pentru reabilitarea minorilor scoşi din circuitul traficului de fiinţe umane.

Acolo Iana adăpostește fete, și chiar și băieți, tineri care au fost obligați să urmeze calea prostituției și care încearcă în prezent să-și regăsească identitatea.

Un lucru pe care-l observi imediat, când ajungi să cunoști povestea Ianei Matei, este faptul că ai în față povestea unei luptătoare care nu

ezită să-și exprime deschis opiniile și sentimentele, scrie site-ul eliberare.com.

Nu s-a dat înapoi nici de la demonstrațiile din 1989 din București,

din Piața Universității, unde a participat pentru a opri abuzurile sistemului comunist și ale lui Ceaușescu dar

când a început să fie căutată de miliție pentru această participare, Iana a fost nevoită să fugă din țară. Din Piața Universității,

Iana Matei ajungea direct în Iugoslavia iar cu sprijinul ONU a ajuns apoi în Australia, unde s-a stabilit împreună cu fiul său în localitatea Perth.

În Australia, Iana a absolvit facultatea de Psihologie și a început să lucreze cu copiii

străzii dar spre sfârșitul anilor ’90 s-a întors în România pentru o vizită și a rămas

șocată de numărul mare de copii abandonați de părinți dar și de lipsa de implicare din partea autorităților în acest context.

„În 1998, lucram cu copiii străzii; am ales să lucrez în Bucureşti cu copiii din orfelinate.

Într-o zi, au venit poliţiştii la mine şi mi-au zis că trebuie duse la doctor 3 „coarde” şi nu le pot urca în maşină că put.

Am dat de trei copile de 13, 14 ani pe care le-am întrebat cum au ajuns în situaţia asta.”

«Ne-a vândut Giurcă!», au spus ele. «Cum v-a vândut?

Aşa, ca pe sclavi??». «Da, ne băteau, ne aduceau clienţi…» Am mers la poliţişti şi le-am zis:

«Voi realizaţi că fetele astea sunt minore abuzate?», dar aceştia făceau mişto.

Am sunat la Protecţia Copilului, iar sociologul de acolo a zis că el nu poate băga

«coardele astea» în orfelinat, deoarece ar da prost pentru celelalte fete.

Atunci, am zis că dacă tu nu le bagi în orfelinate, le iau acasă la mine.

Astfel a luat fiinţă organizaţia Reaching Out în 1998”, povestește Iana Matei.

În prezent, Iana se ocupă prin organizația înființată de ea de reabilitarea victimelor

traficului de persoane, aduse fie de poliţişti, fie repatriate din alte ţări prin efortul altor organizaţii internaţionale. 

În cei 14 ani de când Reaching Out funcționează în România,

Iana a reușit să readucă la o viață normală 470 de tinere, mai scrie sursa citată.

„În 1999, vorbeam în Piteşti despre copii cumpăraţi şi vânduţi şi asta nu înţelegeam eu…

sclavia a fost abolită de mult, cum poţi să cumperi şi să vinzi o fiinţă umană?

Atunci am avut aşa o furie, nu am înţeles de ce se întâmplă aşa ceva şi de ce noi nu facem nimic.

[…] Ele ne spuneau: «Vă rugăm, nu ne lăsaţi pe stradă, nu ne daţi drumul în stradă că ne prinde ăla şi ne omoară..

Ajutaţi-ne să lucrăm undeva, spălam wc-uri, facem orice numai nu ne lăsaţi pe stradă»… ş

i iată că aşa am început programul (Reaching Out)”, a mai adăugat Iana.

„Le urcau pe scenă ca la târgul de vite şi le dezbrăcau şi bidderii (cei care licitau pentru ele – n.r.)

veneau şi se uitau să vadă dacă nu au boli de piele, se uitau la dinţi, dacă sunt toţi, dacă e bolnavă… deci aşa se vindeau…”,

povestește Iana despre fetele vândute în Serbia și Macedonia.

„Le umilesc într-un mod greu de imaginat… le bat, le chinuie, le electrocutează, le taie nasul, le taie urechea, le ard cu ţigara…

le mutilează…”, mai adaugă Iana despre fetele dar și băieții obligați să se prostitueze.

În ceea ce privește modul în care operează traficanții de oameni pentru a înrobi acești tineri dar și motivul pentru care tinerii cad atât de ușor în plasa lor,

Iana spune că de vină nu este sărăcia, în principiu, ci lipsa de dragoste pe care victimele o resimt în familia lor.

Această teorie este susținută și de faptul că metoda preferată de racolare a traficanților este

„Lover Boy”, un băiat care „se îndragostește” de viitoarea victimă, îi face cadouri, o tratează ca pe o prințesă,

ca mai apoi să o convingă să meargă cu el la muncă în străinătate unde victima ajunge să fie obligată să se prostitueze.

„«Ea este de vină, că este proastă, de ce face ce face?

Păi nu vede că e exploatată?? Că e abuzată, că ăsta o mai şi trosneşte?» Păi, acasă ce a văzut?

Şi acasă o bătea taică-său, o bătea maică-sa, dar măcar traficantul îi spune «Te iubesc» din când în când.

Aţi auzit în societatea română «Te iubesc» spus unui copil?? Nu, că dacă îi spui copilului

«Te iubesc» îi cresc coarne. «Pupă-ţi copilul noaptea, să nu ştie că l-ai pupat», pe acelaşi principiu”, declară Iana Matei.

Ca și cum nu ar fi de ajuns traumele la care sunt supuse pe durata exploatării lor, aceste victime nu au parte de compasiune nici măcar din partea societății iar

Iana consideră că nu este corect ca victima să fie trasă la răspundere și să se aștepte ca tot victima să rezolve situația.

Dacă o persoană care a căzut pradă traficanților de ființe umane ar fi avut resursele intelectuale și emoționale necesare

pentru a rezolva o astfel de situație singură, nu ar mai fi ajuns să fie victima lor, în primul rând.

De aceea aceste persoane au nevoie de ajutorul societății în care trăiesc.

„Noi ne aşteptăm ca ea să fie bătăioasă şi că e responsabilitatea ei să îi bage la puşcărie pe aceşti infractori, nu a noastră”, spune Iana.

Mai rău, percepția românilor în această privință este influențată și de politicieni dar și de persoanele implicate în traficul cu ființe umane prin comentarii precum:

„Dar astea (victimele) sunt nişte curve, ele fac prostituţie pentru bani, câştigă foarte mulţi bani, şi numai când se ceartă cu «peştele» vin şi depun mărturie.”

Sunt comentarii standard făcute tocmai de persoane implicate în trafic şi care nu au niciun interes ca să schimbăm legislaţia”.

Furia conaționalei noastre, precum şi spiritul ei de luptătoare ies la iveală atunci când se

gândeşte la structurile legislative şi la lipsa autorităţilor de fermitate în domeniu.

„Sunt mai mari pedepsele pentru cei care fură la taxe… 10-12 ani de zile.

Dar dacă vinzi un copil, acum se dau 4 ani sau 7 ani e pedeapsa maximă… Pentru mine este inacceptabil.

Eu vreau să discutăm [de o pedeapsă] între 70 şi 100 de ani pentru că dacă îl bagi la puşcărie şi ştie că nu mai iese de acolo,

se gândeşte de două ori dacă face sau nu trafic de fiinţe umane.

Avem copii de 14 ani, viaţa lor este total distrusă… să nu mai zică nimeni că dacă îl bag la mine în program şi fac reintegrare cu el o să fie perfect normal.

Nu o să fie perfect normal, mereu o să aibă coşmarul ăsta ataşat.”

„Cei mai mulţi dintre cei care se ocupă de traficul de persoane sunt de etnie romă.

Am fost să îi văd pe unii şi la puşcărie. Niciunul nu a spus că regretă.

Au şi ei nevoie de psihlogi, dar nu voi fi eu cea care îi va ajuta.

O singură femeie care a traficat mi-a zis că înţelege cât rău a făcut”, povestea Iana în 2013 pentru Adevărul.

Iana încurajează, de asemenea, orice român să ia atitudine şi este uimită de lipsa de reacţie, cel puţin umană, din partea celor care se lovesc de acest subiect: „

Eu nu înţeleg de ce noi nu reacţionăm… sclavia a fost abolită şi, ce se întâmplă, eu cred că toţi ar trebui

să reacţionăm, să simţim… eu sunt uimită de incapacitatea de a reacţiona a societăţii, nu numai româneşti ci şi cea internaţională”, spune Iana.

În 2011, Iana a scris o carte despre problema exploatării sexuale a victimelor provenite din România şi Europa de Est: „

De vânzare: Mariana, 15 ani”. Carte care a fost tradusă în aproape toate limbile din Europa, mai menționează eliberare.com.

În această carte, Iana pledează pentru implicarea românilor, asumarea responsabilităţii şi, totodată, pentru sprijinul instituţiilor ţărilor din UE în

această luptă pe care o descrie tranşant: „Problema noastră este şi a voastră.

Traficanţii români recrutează la noi, dar la voi exportă nefericita lor marfă, ai voştri sunt cei care alimentează acest trafic,

cei care se culcă cu ele, ca să o spunem limpede.

Iată de ce Uniunea Europeană trebuie să ajute România.

Trebuie să ne ajutaţi să punem capăt corupţiei galopante, să ne trimiteţi experţi, să ne formaţi judecătorii, poliţiştii.”

Un comentariu la „Iana Matei, femeia care salvează tinere românce din mâinile traficanților de oameni

Lasă un răspuns